Cred ca as margeli mai mult si mai des daca as avea un loc unde sa imi las sculele la indemana, margelele imprastiate ordonat, firele de insirat pe masa. Una este cand iti vine cheful de lucru sa te asezi si sa incepi sau, intai sa scoti toate cele necesare, sa le asezi la indemana, in ordinea in care ai nevoie de ele si apoi sa incepi. Ghinionul meu in acest sfarsit de saptamana a fost acela ca am reusit sa rup ambele ace pe care mi le-am cumparat pentru margele de nisip. De unde imi faceam planuri ca voi da gata un colier, m-am multumit doar cu a incepe si a ma bucura de cinci centimetri, restul, de miercuri incolo, dupa ce voi cumpara alte ace. Acum voi lua zece bucati, sa fiu sigura ca nu raman fara.
Asa arata pusculita noastra acum, este pe post de suport pentru siraguri, iar bratara rosie cu dungi albe este prima „lucrare” terminata, rosu cu alb asa, de Martisor. Si incepe o noua saptamana… Doamne ajuta!
Si, pentru ca tuturor ne este dor de verde, de iesiri, de cald, o fotografie numai buna sa ne amintim cum e:
Da ,vad ca ai o gramada de sirguri lucrate acolo.
Si te mai plingi…
Joaca de catei in iarba.Asta-mi doresc cel mai mult,acum.
Chiar mi-e dor de verde,de iarba,de iesiri.
Iti dai seama ca,daca vine vara s-a cam terminat cu margelitul,nu?
O noua saptamina placuta,iti doresc!
Saptamana este deja pe terminate, din fericire! Cu bune, cu rele, trece ea si asta si primavara ve fi mai aproape.
Din pacate margelitul va ramane mult in urma, lasand loc iesirilor de sambata sau (cel mai sigur) de duminica. Stii cum e, pana pensionarea se lasa asteptata, nu le putem face pe toate.
Wow, bratara rosu cu alb e tare faină şi, la câte mărgele cuprinde, cred că cere multă migală.
Ma bucur ca ti-a atras atentia, fiind prima „lucrare” facuta in acest stil. Daca exista ac, ata si rabdare, restul e o joaca in timpul careia imi „spal” neuronul!
foarte frumoase siragurile.ce fericire pe patrupede…
Multumesc pentru apreciere, Mihaella! Mie imi place tare mult sa le fac, apoi le mai si port, ca de vandut nu poate sa fie vorba din lipsa de firma (sau autorizatie de PF). E destul de complicat si necesita tare mult timp sa fac „manevra” pe net, ori timpul meu liber este extrem de scurt.
Patrupedele se vor putea bucura azi-maine din nou, ca si noi, dealtfel.
frumoasa indeletnicire. Incepusem si eu mai demut,dar nu cu bijuterii ci cu costume de dans.Dar,cu mutarile dese,am ratacit o parte din margele,iar restul le-am aruncat.
Este, intr-adevar o indeletnicire care imi face tare mare bucurie! Daca stiam ca urmeaza sa arunci margelele, as fi fost „pe faza”, sa mi le dai mie! Asa… trebuie sa mi le cumpar pe rand, cum gasesc si cum am bani. Dar e bine, si asa!
Eu sunt mare amatoare dupa solutii inteligente pt aranjarea lucrurilor. Uite, iti dau adresa unui site si poate iti gasesti o idee pt a-ti amenaja in loc pentru margelaritul tau! http://www.decocrush.fr/index.php/2012/08/13/gain-de-place-creer-votre-bureau-dans-une-armoire/
Solutia cu masa in dulap mi se pare foarte buna. Nu strangi nimic si la o adica inchizi usile si ai ordine. Ce zici?
O saptamana buna, fara ghinioane!
Bine ai revenit, Cita, ma bucur din suflet sa te vad!
Ideile sunt minunate, chiar se potrivesc margelitului meu, acum ramane sa caut un loc pentru un dulap si… gata, atelierul este rezolvat.
Multumesc mult si te imbratisez!
cu placere si anunta-ma cand esti in incurcatura! 🙂
Spor la treaba, talentato! 🙂
Iti voi cere sfatul negresit!
Multumiri, Cita!
frumos!
buna dimineata!
Ma gandesc si la ceva modele „for men”, ce zici?
Buna dimineata!
Te inteleg perfect!Eu am avut nevoie sa cos o data cateva margelute pentru a ascunde un defect la o bluza si mi s-au rupt doua ace :).Tare dificil sa nimeresti ace potrivite pentru margele.
Siragurile sunt foarte frumoase :).Initial eu am crezut ca si bratara rosie e un colier .
M-am prins ca in margelele de nisip nu incap acele normale de cusut si mi-am cumparat ace speciale, la care nici macar nu se vede gaura prin care trebuie sa bag ata (speciala si ea). Dar exista un ajutor pentru asta si evident, mi-am cumparat doua. Doar ca in loc sa se rupa firul dupa ce am tot tras de el ca facu-se nod, s-au rupt acele. Dar acum e OK, am facut aprovizionarea cu cinci bucati, numai timp sa fie…
Voi face si un colier, daca tot ai crezut ca asta este bratara, poate sa fie doar frumos, zic eu.
Ce bijuterii ies din mainile tale cafeluto! Cred ca e o avedarata delectare. Iar despre amintirile din vara trecuta, Cola era intr-un moment de joaca ori de parteneriat cu antiteza ei. 🙂 Sa ai o noapte placuta!
Intr-adevar, Gabriela, asa bine „ma rup” de ce a fost peste zi, incat imi pare rau ca trebuie sa ma culc si sa las treaba sa astepte pana a doua zi.
Cola era in perioada de acomodare cu cea mica, dar nu au reusit sa se imprieteneasca total…
Noapte buna!
Ce „bijutier” maiestru esti! Eu cred ca de mult le puneam la gunoi pe toate. De unde atata rabdare? O saptamana usoara draga mea. Te îmbratisez!
Nu ma lauda prea mult, Minnie, ca mi se urca la cap! Imi place sa insir margele, dupa nebunia zilnica de la servici imi face tare bine!
Imbratisari tie!
Sunt minunat de frumoase siragurile, iar acela in alb si rosu e cu adevarat deosebit!
Rabdarea e cu adevarat o virtute, iar pasiunea pentru frumos te ajuta sa o intretii mereu! 😉
Imbratisari Cafelutei mele dragi!
Ma bucur ca iti place si noul meu stil de margelit, este altceva si chiar daca nu sunt pietre semipretioase, dragul cu care le fac tot se simte in final!
Te imbratisez si eu, Acuarela mea draga!
La multi ani,iubito!
La multi ani, Iubire!
nu va suparati ca intreb as vrea sa stiu de unde cunoasteti catelusa alba cu roscat cred ca o cunosc va rog foarte mult sa raspundeti
Catelusa a fost gasita anul trecut in cartierul Manastur, abandonata. Prietenii nostri au adoptat-o si asa am ajuns sa facem excursii impreuna.
eu am donat-o la o studenta pe brates in manastur acum doi ani si nu am mai stiut nimic de ea sper ca e ok
Chiar in acest moment nu am stire despre ea, dar sper si eu ca este bine!
minunat „martisor”! spor la treaba si multa inspiratie iti doresc 🙂 Cola o sa te ajute, nu-i asa? 😉
Multumesc, Carmen! Nu stiu cat este de minunat, dar facut cu drag este, sigur! Cola m-ar ajuta (daca ar fi lasata pe masa cu margele) sa termin rapid, sigur!
Cafeluta, siragurile tale sunt minunate, imi place mult bratara aceea-martisor ( eu ovad garnitura cu colier si cercei la fel), dar imi plac si celelalte.
E foarte interesant ca mai toate bloggeritele pe care le vizitez cu placere, fiind talentate la scris si indemanatice la lucruri frumoase, sunt ardelence (cu putine exceptii). M-as fi bucurat sa fii mai aproape, sa pot sa-ti vad mai bine siragurile si sa-mi cumpar si eu ceva.
Spor la insirat si pupici Colei ! 😀
Bratara martisor este prima „piesa” realizata din margele de nisip, poate si de aceea am vrut sa o scot in evidenta. Ma bucur ca iti place si tie, Zina. Din pacate pentru margelit am nevoie de timp si de o anume stare interioara, altfel nu merge, iar cum timpul este cam scurt si adesea doar noaptea gasesc acea liniste in care pot sa lucrez, nu prea am spor. Astept sa devin o pensionara foarte ocupata cu insiratul culorilor, chiar daca inca trebuie sa treaca ceva ani… Mi-ar face o foarte mare placere sa stiu ca iti poarta noroc un colier facut de mine, nu se stie niciodata… In fond, Ardealul nu-i asa departe, nu?
Sa ai o duminica frumoasa si primeste un pupic si de la Cola!
Asa e, nu e departe și este si foarte frumos. NArdealul ne cheama de multa vreme, fiindca ne tot amintim de niste concedii petrecute la Fantanele, la lac, apoi pe muntele Baisoarei sau la Oasa, la apa Sebesului. Ai dreptate, nu se stie niciodata ! 😀
Seară plăcută vă doresc la toti !
Doamne ajuta! Ce bucurie ar fi!!!
Sa aveti o saptamana asa cum o doriti!
Bratara rosie este superba si nici ca erau mai potrivite culorile ca alb-rosu.Si eu la fel am avut lucrurile toata iarna…Acum am o camaruta doar a mea dar inainte stateam cu ele in pungi si cand aveam nevoie nu gaseam nimic…O zi frumoasa draga mea…
Daca si tie iti place, inseamna ca e draguta, avand in vedere minunile pe care le faci tu!
Esti o fericita cu locsorul tau! Noi vom incerca sa punem in aplicare sfatul Citei, sa vedem cum vom reusi…
Duminica frumoasa si spor, Ghemuletule!
Frumos şi colorat e rezultatul mărgelitului…
Seară bună să aveţi!
Multumesc, yousef! Trebuie facut ceva si pentru suflet, ceva colorat care sa imi redea starea de bine.
Toate gandurile bune pentru tine!
Un dac batran cu parul alb
Sa dus sa ceara sus in deal,
Sa vina zeul pe pamant
Sa arda-n focul lui cel sfant,
Toti craii lui nelegiuiti
Ce i-au tait pe-a lor parinti.
Ce inima din piept le-a scos
So vanda fara de folos.
S-atunci cand zeul a vazut,
Ca-n steagul dacului din lut
A inaltat un cap de lup,
Cu trup de paie in calup.
Si gura-nchisa de lup slab
In par de corn far nici un jgheab.
Striga: Ce zeu pe tine te-a invatat.
Si dacul in genunchi plecat
Cu ochi-n lacrimi, agatat
De-al sau toiag intunecat
Raspunde vag si raspicat.
N-ai spus tu doamne sa fiu drept
Sa-nalt ce vaz si nu ce cred.
Ca daca noptea lupii nu-s in deal
Sa strige cantul prin Ardeal,
Eu ce sa fac ca nu mai am
Decat toiag si lut, ca la-nceput.
?????
Cafeluto, ai disparut? Te simti mai bine? Asteptam noi vesti din atelier.
Sunt aici, Gabriela, multumesc de trecere! Sunt muuult mai bine si sper ca imi voi intra in ritm.
Seara frumoasa sa fie la tine!
sunt curioasă cât stai la un șirag. asculți muzică în timpul acela sau ești atât de concentrată că nu poți suporta zgomot de fond? te întrerupi pentru ceva, când ești la lucru?
Cat stau? Depinde de cat timp liber am, dar in general doar sambata – duminica. Margelesc in bucatarie si imi iau pauza de tigara la TV. Sunt clipe minunate!