„Intalnirea” cu Oana Pellea

Trebuie sa recunosc, cu toata rusinea, ca nu am fost niciodata fan Oana Pellea. Poate pentru ca in mintiuca mea exista ideea ca este artista doar datorita lui Amza, nu pentru ca ar avea talent. De unde ideea asta, dat fiind ca nu am vazut-o niciodata jucand, nu stiu. Dar… Cu siguranta nu intamplator, am vazut interviul dat Eugeniei Voda in emisiunea „Profesionistii”, interviu redifuzat in 23 noiembrie 2014. Si poate nici atunci nu mi s-ar fi lipit de suflet, daca nu ar fi vorbit despre mama ei, despre viata alaturi de mama ei bolnava, despre plecarea atat de frumoasa in ceruri. Interviul poate fi ascultat pe youtube, daca intereseaza pe cineva. Pe mine m-au coplesit toate cuvintele ei. Nu sunt o devoratoare de carti, cu atat mai putin cu cat trebuie sa-mi pun ochelari si asta imi creeaza disconfort, asa ca nici nu cumpar carti prea des, eventual doar cate un Paler. M-am aprins insa dupa „Jurnal”-ul Oanei, in care speram sa regasesc acea dragoste fara margini pentru mama ei. Scrisa negru pe alb, cu durere, dar si cu bucurie, cu dor, dar si cu sentimentul ca cei plecati sunt langa noi, chiar daca acesti ochi nu-i vad. Am gasit cartea din prima, am luat-o fara sa intreb cat costa (si nu e chiar ieftina!), spunand ca este cadoul de apropiata aniversare a casatoriei. As fi in stare sa-mi iau concediu, sa ma inchid in casa si sa „mananc” fiecare pagina, rupta de tot si de toate. Ma multumesc insa cu cateva pagini zilnic, pentru ca este atat de „pe limba mea” scrisa. Sunt dureri care citite, vazute pe hartie sunt mai puternice decat tinute in suflet. Dureri bune. Exista asa ceva? Multumesc, Oana Pellea!

„Mama ma asteapta, zambind dumnezeieste, in capul scarii.” – Citat din „Jurnal” – Oana Pellea

Acest articol a fost publicat în OAMENI tare dragi mie, Stari și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la „Intalnirea” cu Oana Pellea

  1. Poteci de dor spune:

    Am respirat fiecare literă din Jurnalul ei. A fost demult. Se ia în porţii mici, bine faci că nu o citeşti în grabă!😉

  2. Cartea e ca un balsam pentru suflet. Nu vreau sa o termin inca….citesc asa…cate putin in fiecare zi.🙂

  3. fosile spune:

    Trebuie sa citesc si eu si-apoi comentez.
    Mi-o dai si mie?

  4. july spune:

    Nu am citit-o, nu stiu de ce sar peste astfel de scrieri.

  5. Iulia spune:

    Da… Eu am vazut si interviul si am cumparat si cartea, la fel ca tine, dar acum cativa ani. I-am si scris pe mail, pentru ca m-a impresionat faptul ca ea traieste asa de mult in trecut, ancorata de atatia morti si de atatea morti. Mi s-a parut ca e ceva bolnavicios si foarte, foarte trist si i-am spus-o. Mi-a raspuns, ceea ce m-a mirat, trebuie sa recunosc. Mi-a dat si dreptate… culmea!

    • cafeauata spune:

      Nu stiu ce sa zic, Iulia. Imi e atat de drag sa-mi amintesc de ai mei, nu as putea sa adorm fara sa-i spun mamei cateva cuvinte. Asa sunt eu. Nu ma consider un om bolnav din acest motiv, ba chiar cred ca cei care isi sterg din amintiri oamenii dragi plecati, ei au o problema. E bine ca nu suntem identici, cred.

  6. arakelian spune:

    Am ascultat si eu interviul cu ea. A si spus ca a fost greu pt ea sa rupa bariera impusa de imaginea tatalui sau, si sa isi construiasca o imagine proprie, dar a reusit.

    O sa ii caut si eu cartea.

    • cafeauata spune:

      A reusit, intr-adevar! Cu toate ca, avand un astfel de tata, nu a fost usor.
      Imi place si cum pune problema Romaniei, a romanilor. Imi place cum gandeste si cum simte. Am descoperit ca nu sunt singura care vede unele lucruri „altfel”.

  7. Zina spune:

    Eu nu aș putea să citesc această carte. Simt că mi-ar rupe zăgazurile durerii și dorului…

    • cafeauata spune:

      Inca nu ai putea, Zina. Dar cred ca va veni o vreme cand durerea si dorul vor fi altfel, altceva. La mine au trecut 17 ani, acum toate sunt asezate…
      Imbratisari, cu mare drag!

  8. acuarele spune:

    O femeie culta si rafinata, un om rar, Oana Pellea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s