Pentru cei care nu cunosc cuvantul „oser”: piata de vechituri a Clujului. Numele vine din limba maghiara, explicabil, nu? Imediat dupa ’89, cand a inceput cresterea nivelului de trai, oserul nostru a decazut. Acum, din nou este o varianta pentru supravietuirea celor carora timpurile pe care le traim le sunt potrivnice, dar si o afacere pentru cei descurcareti.
Pentru o zi frumoasa, la Carmen puteti vedea mai multe.
Cineva se pare ca nu si-a vandut incaltarile:
Mai exact:
Si o Cola:
cafeaua ta 
Se pare ca poti gasi aproape orice acolo. Daca nu in targ atunci pe liniile de inalta tensiune 🙂
Asa este, numai imaginatie sa ai! Pe sarme poti gasi o mare varietate de incaltaminte, la alegere.
Buna dimineata!
Am ochit cateva articole in fotografia a treia, pe care le-as fi cumparat.
Articolele din sticla si portelan sunt printre cele mai OK. La seturi sau la bucata, modele si decoruri „fara numar”!
Ei,multe discuri am cumparat si vindut,pe vremuri in Oser.
Si acum se mai poate gasi cite ceva,in afara de chei,cuie,suruburi si alte vechituri vechi.
Sa-ti fie ziua frumoasa!
Saru’mina!
Pentru ca nu am fost niciodata destul de „intreprinzatoare” ca sa stau langa marfa sa o vand, ii admir pe cei care isi etaleaza produsele dimineata devreme si stau pana catre pranz, pe ploaie, frig sau caldura mare. Stiu si eu ce cautate erau discurile cu trupe straine pe „vremuri” si cum se puteau face si schimburi pe Oser. Eu am prins gustul cumparaturilor in acest loc doar dupa ’89, pana atunci doar cascam gura…
Zile frumoase!
Ce tareee…cred ca de drag mergi acolo…pacat ca la noi in RO nu se fac Yard sales ca la americani….
Chiar mi-e drag, sa stii! In plus, este o firma care aduce produse alimentare din Ungaria, printre care si niste napolitane super, ceea ce nu imi scapa!
Ar fi interesant sa putem face cumparaturi in fata caselor, sau macar sa cascam ochii la ce au altii.
triste imagini, dar nu vreau sa stric gustul cafelei cu… Cola!
Buna dimineata!
Triste, da. Insa in acelasi timp poate sa fie unicul loc unde gasesti o anumita chestie care iti este necesara. Oricum, atmosfera este faina, cei care vand nu dau impresia ca ar fi rusinati, chiar daca numai ei stiu ce este in sufletul lor.
Buna dimineata la o cafea si cu … Cola!
e o poza cu o gramada de ceramica si sticlarie…era sa ma loveasca damblaua ca in oborul nostru nu vezi asa ceva, imi vine sa ma sui in tren! Mi se pare mie sau carnatul nemtesc s-a ingrasat un pic? Asa ca pentru iarna…
In orice sambata gasesti aproape aceleasi lucruri, asa ca… sui pe tren!
Asa cum spui, carnatul nostru devine din ce in ce mai „gros”, ca si cum se pregateste pentru hibernare. Lipsa de miscare isi spune cuvantul. E frig si iesirile la padure sunt mai rare.
Piata mare, ai de unde sa alegi!
O zi frumoasa Cafeluta draga!
Mare, zau! Nu mereu poti face poze, sar cu gura pe tine (in special tiganii), de parca i-ai da la ziar.
Zile cu sanatate, draga mea!
Imi plac ultimile 2 imagini sau poate invers ultima si penultima!:)
O zi frumoasa!
Nu mi-a venit sa cred ca am vazut acele cabluri, asa ca era musai sa le pozez. Vad ca si altora place, ceea ce ma bucura!
Zile cu suflet linistit!
Îmi aminteşte de „talciocul” Timişorean. Doar că acolo nu erau puşi pantofii la „păstrare” pe droatele de curent.
La Timisoara n-am fost la talcioc, dar e clar ca papucii clujeni sunt etalati intr-un fel unic!
Penultima e tare! 🙂 Interesant..
Ma intreb cine si cum i-a „aranjat” asa?
Am avut si eu candva prin liceu cizmulite din cele rosii, de cauciuc, fix ca acelea din poza. Aveau si o captuseala calduroasa, o minune… Le-am dus la tara, stau pe-acolo printr-o debara.
Ce papa Cola, ciocolata? 🙂
Sigur sunt in debara cizmele tale rosii? Poate au ajuns in Oserul din Cluj…
Cu toate ca nu e amatoare de dulciuri, de data asta i-au curs balele dupa ciocolata, asa ca ne-am „luptat” pentru o bucatica.
Imbratisari cu tot dragul!
Imagini interesante. N-am mai fost intr-un asemenea oser de ani buni…am si uitat 🙂
DIn pacate inseamna timpuri grele… dar… asta e…
Cola nu-i de vanzare, nu? 🙂
O seara frumoasa!
Cativa ani nu am mai mers nici noi, dar anul acesta mi s-a deschis apetitul de Oser, asa ca intr-o sambata i-am facut o vizita. Nivelul de trai se vede si dupa cat de bine merg vanzarile in pietele de vechituri si in magazinele second-hand. Si, din pacate, este o perioada in care merg bine…
Pe Cola nu am dus-o cu noi, nu cumva sa ne ofere cineva o avere si noi sa cedam tentatiei…
Oserul! Da, aproape-n ficera sâmbătă mă duc, Mai găsești lucruri interesante și i mititei buni!
Poate ne vom intalni intr-o sambata si nu vom sti de unde ne cunoastem…
De fiecare data imi „ploua in gura” de la mirosul mititeilor, dar nu imi inspira destula incredere. Am si o rezolvare, insa: de la Oser ne oprim la Kaufland si cumparam mici!
mie imi place atmosfera targurilor de acest fel…. Fain fotoreportaj!
Cola a primit o recompensa… oare numai pentru ca e frumoasa, sau a facut ceva deosebit? 😉
Multumesc, Carmen! Si mie imi plac targurile, pietele cu tot felul, chiar daca rar cumpar ceva. Mergem de dragul atmosferei.
Cola a vrut musai bucata de ciocolata pe care ma pregateam sa o mananc. Cum nu prea pofteste la dulciuri, dupa un pic de „lupta” am cedat, gandindu-ma ca n-a fi foc!
Plus ca e frumoasa!
Nuș de unde devine Oser, tare m-aș fi pupat și m-aș c-o unguroaică ca să știu tătă vorba și nu numa !!! dar nah ! nu mi-o fost să-mi fie. Sunt eu mai timid , așa !
Ronghioș piaț / piața de vechituri / talcioc …Nici nu știu ce să zic…motivul pentru care oamenii vând lucruri pentru subzistență, de câte ori am fost pe acolo, nu am cumpărat nimic, am avut această impresie, de oameni sărmani, la limită…Ei.
N-au intrat zilele in sac, Mishulake! Nu se stie dupa care colt te asteapa o unguroaica, dar de data asta sa nu mai fii timid, ca ar fi pacat, zau!
Pai daca acei oameni vand din ce le este drag din nevoie, de ce sa nu cumperi? Ar fi un ajutor din partea ta.
Sa ne vedem cu bine!