In urma cu cativa ani buni, obisnuiam sa mergem in piata si sa cumparam seminte de floarea soarelui crude, cate un kilogram. Ajunsi acasa, le prajeam in cuptorul aragazului, cu apa sarata pe ele si urma… dezmatul. Mancam (daca mancat se poate numi) pana ce ne erau limbile amortite si ne dureau buzele. Era o solutie sa fumam mai putin. Ne-a trecut brusc acest obicei, acum doar cand aud sau vad ca cineva mananca cu pofta parca as vrea si eu vreo doua boabe, dar nu neaparat.
In schimb, am invatat ca din seminte neprajite de floarea soarelui se poate face un “lapte” excelent, care este bogat in tot felul de substante cu proprietati benefice. Asa ca, am cumparat seminte crude si decojite, am scos blenderul din cutie si am pus la fiert apa. Pentru doua cani de “lapte” este nevoie de opt lingurite pline de miez, care se pun in blender. Se adauga apa fiarta cate putin, in asa fel incat sa se formeze o pasta groasa, dupa care se adauga toata apa, in timp ce blenderul isi face treaba. Cand semintele devin una cu apa, se strecoara in cana si… gata. Se poate bea cald sau rece, in functie de preferinte. Daca nu iti place gustul, nu-i bai, poti adauga orice consideri ca iti bucura papilele gustative (eu aleg intre miere, scortisoara si cacao). In acelasi mod se poate face “lapte” din orice soi de seminte. Pana acum am baut lapte din naut, din seminte crude de susan, de dovleac si din amestec de seminte. Toate mi-au placut, chiar daca initial am fost reticenta si unele nu au un miros imbietor, dar cu putina aroma de scortisoara de exemplu, se rezolva! Cunoscatorii spun ca ne putem lua o mare doza de sanatate din toate soiurile de seminte crude, fiind o alternativa la “suplimentele” trambitate pe toate caile.





