Tigancile si tiganul

Daca e toamna, e manastirea Rohia! De cativa ani, programul e acelasi, difera doar ziua in care intalnirea sufletului cu acel „ceva” de acolo are loc. Anul acesta s-a potrivit ziua de 20 septembrie, o duminica frumoasa pana la drumul de intoarcere, cand am prins o vijelie exact ca aceea anuntata la TV.

Cat este de frumos si de special acel loc, am mai spus si anul trecut. Acest an a venit cu o noutate absoluta: tiganci la cersit! Nu mi-am putut imagina ca ma pot deranja asa tare, pana acum.

Imediat ce ne-am oprit in parcare, am vazut masina jandarmeriei plecand, iar dupa cateva minute a aparut si o piranda din padure. S-a ascuns pana atunci sa nu o vada jandarmii. Neinspirata am fost cand i-am spus ca oamenii de ordine au plecat, pentru ca a si inceput cu cersitul, cu acel stil de cuvinte neintrerupte spuse fara pauza. Nu stiu de ce, poate doar pentru a scapa de gura ei, am luat 10 lei si i-am dat. Asta a fost inca un gest neinspirat, pentru ca imediat au mai rasarit doua tiganci cu ceva in brate (copil foarte mic sau papusa?). Aveau si astea acelasi repertoriu spus fara incetare, din ce in ce mai tare, din ce in ce mai aproape de mine. Degeaba le-am spus ca am dat la prima pentru toate, ele se tineau scai dupa noi. Pana la urma ne-am oprit, iar ele au mers mai departe, la alti „clienti”, repetand scenariul. Toata gasca de tiganci si puradei fugeau de la o masina la alta, de la un om la altul, in fata noastra desfasurandu-se o scena dezgustatoare. In curtea manastirii nu au intrat, dar acolo am intalnit un tigan (de data asta mascul) care urla la un telefon mobil, cel mai probabil catre piranda lui. Toata acea liniste specifica unei manastiri s-a dus… Asta nu inseamna ca cineva l-a rugat sa vorbeasca mai incet. Nici macar unul dintre preotii prezenti nu a indraznit sa-i atraga atentia ca este intr-un loc sfant, intr-un loc unde toti cei prezenti vin cu gandurile si cu necazurile lor pentru a se regasi, pentru a gasi puterea sa mearga mai departe sau pentru a se bucura de toate cate sunt acolo. Deci, tiganul a continuat linistit, iar noi am iesit spre masina. La primul pas facut dincoace de curte, jegoasele de tiganci s-au si aruncat la noi, credeau ca de data asta vom fi mai darnici. Ne-a ajutat un trecator care s-a luat de viata lor, fara teama, iar ele s-au intors catre poarta, in asteptarea altor potentiali sponsori. Daca ma gandesc bine, ma bucur ca nu ne-au blestemat, ca cine stie… 🙂

E bine ca am ajuns si anul acesta sa-mi bucur sufletul asa cum doar la Rohia o pot face. E rau ca exista si ca sunt tolerati astfel de tigani, mai ales in astfel de locuri. Stiu, exista si exceptii. Astea intaresc regula, cu siguranta! Nu vreau sa spun cum as rezolva eu problema, s-ar putea interpreta…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Stari și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Tigancile si tiganul

  1. fosile zice:

    Baiu e ca, mergind inspre un asemenea loc nu-ti vine sa spui ce ar fi normal, nici nu-ti vine sa-i alungi si ei profita de asta.Mai ca se urca pe tine mormaind fara intrerupere.
    Si dupa ce te-ai recules, ai facut conexiunile, te-ai curatat, revii in atentia lor mai vulnerabil.
    Noroc cu trecatorul care, probabil, e de-al locului si care s-a saturat sa le vada.
    Cam stiu ce ar trebui facut.
    Oricum, bine ca ati reusit sa ajungeti si in acest an.Am inteles ca e important pentru voi.

    • cafeauata zice:

      Si cat de important e… ! Sunt multumita ca am ajuns, e drept. Dar… Gustul amar a ramas si cred ca mereu voi merge acolo cu frica de a intalni din nou astfel de specimene. Am o idee: vom merge intr-o zi din timpul saptamanii, atunci poate sunt dusi prin alte locuri nenorocitii.

  2. Zina zice:

    Oho! Stai să vezi când or veni frații lor mai de la sud-est… Ăia or să ne ia gențile (poate și viața) fără să mai cerșească!

    Ai o surpriză aici http://zinnaida.blogspot.ro/2015/09/de-la-o-zina.html

    Zi frumoasă, draga mea! ♥

  3. Alex zice:

    O realitate tot mai tristă: ţiganizarea României! Şi nu doar că aici ne asaltează cu milogeala lor „profesionistă”, dar au umplut şi Europa! Şi mai se găsesc unii să zică că sunt…. „discriminaţi”! Chiar aşa? Am unii aici, pe scară şi azi dimineaţă i-au ridicat mascaţii. Făceau proxenetism cu minore!!!
    Poate să-şi taie şi gâtul în faţa mea, eu nu le dau nimic de pomană la ăştia! Sunt pornit rău pe ei.

  4. arakelian zice:

    eu nu dau deloc. Sunt sigura ca ei cer tocmai pt ca stiu ca au o sansa sa primeasca.
    Daca vreau sa ma simt generoasa, cumpar caiete/incaltaminte la cazurile umanitare ce le stiu, sa trimit un copil la scoala….

    In ultimii ani in Bucuresti numarul cersetorilor a scazut puternic. I-am gasit unde s-au ascuns: in bruxelles…

    • cafeauata zice:

      Buna ascunzatoare 🙂 !
      Nu am obiceiul sa dau, dar chiar am crezut ca daca fac ureche suta nu scapam de ea. Nici o secunda nu m-am gandit ca vor aparea atat de multi! Acum sunt vaccinata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s