Ceasul

N-am stiut ce importanta are pana nu s-a stricat. Un ceas de perete, dar tinut pe raft, mare, sa vedem cifrele, cu tic-tac, sa aud cum trece vremea. Si-a trait traiul, saracul de el, dar mi-a fost drag doar cand a trebuit sa renuntam la el. S-a oprit duminica, n-a mai vrut sa raspunda la manevrele de resuscitare. Credeti ca are importanta faptul ca toate telefoanele arata cat e ceasul? Sau ca pe posturile de stiri se vede ora? Nimic nu are importanta atunci cand nu vezi minutarul acela nenorocit cum isi schimba pozitia si nu auzi ticaitul ala enervant uneori. Am fost ca drogata, fara sa stiu in ce perioada a zilei sunt. Nu stiu din ce motiv n-am mers sa cumparam altul, cel mai probabil din lene. Dar luni, chiar daca am venit de la servici rupta, seara la 8, primul si singurul gand a fost sa mergem in mall dupa un ceas. Acum e OK. E drept, as fi preferat sa fie patrat ca cel vechi, dar cel mai ieftin pe care l-am gasit a fost rotund. Rotund este! Dar e dragut si asa… Si face tic-tac, tic-tac…

Sa va fie orele fericite!

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Ceasul

  1. Mirela spune:

    Nu-l arunca pe cel vechi, daca il mai ai. Ca nu ocupa mult loc si il poti lasa intr-un coltisor numai pentru valoarea lui sentimentala. Sau poate il repari, gasesti sigur un ceasornicar sa se priceapa. Traim vremuri in care prea des si prea usor inlocuim obiectele tocmai pentru ca ne-am adaptat societatii de consum. Dar apoi regretam, eu ma gandesc uneori la niste lucruri de care abia asteptam sa scap, dar de care acum mi-e dor, aveau o anume incarcatura de care nu mi-am dat seama decat tarziu. Ca sa nu mai spun ca cel pe care l-ai luat n-o sa mai tina atat, ca precis e chinezesc…. asa-i ?🙂 Oricum, important e ca face tic-tac, asta asa e, are un anume farmec.

    • cafeauata spune:

      Si celalalt era tot chinezesc si nu era tare vechi, avea doar 5-6 ani. Problema este ca ma atasez de orice lucru care la un moment dat trece pe la noi. Singurele „vechituri” de care am mare grija sunt cele care au apartinut parintilor mei. Si mai pastrez haine care-mi erau bune acum 3-4 ani, poate, poate dau jos colaceii…

      • Mirela spune:

        De fapt si eu am tot unul chinezesc de vreo 7 ani, tot cu tic-tac, dar deja a fost de vreo doua ori la „doctor”, spre deosebire de cele de demult, rusesti (marca „Slava”, mai tii minte ? ) care nu aveau moarte pana cand nu li se rupea arcul….. cam dupa 15-20 de ani de intors la cheita. Tot felul de fleacuri, dar uite ce amintiri frumoase iti lasa.

        • cafeauata spune:

          Intr-o vreme aveam ceas cu doi clopotei, care facea un zgomot de trezea si vecinii. Am dat de pamant cu el, ca as mai fi dormit, dar tot a ticait si dupa. Era vremea lucrurilor bine facute, ceea ce nu se va mai intampla veci! Acum trebuie sa se strice repede, sa cumparam iara si iara…

  2. fosile spune:

    Bine ati facut ca v-ati luat altul.
    Dupa ce te-ai obisnuit cu el, cind lipseste , parca nu esti la loc, n-ai stare, nu esti linistit.
    Cindva aveam un pendul si-mi era tare drag ticaitul lui si sunatul de tip clopot la fiecare sfert de ora.
    Baiul e cu astea cu baterie, ca atunci cind se termina bateria trebuie sa cauti alta, sa…
    Mai bune erau alea cu arc.
    Sa va masoare cit mai mult din timpul vostru.

    • cafeauata spune:

      Multumiri, sa ne masoare!
      In tinerete ma enervau tic-tac-urile, acum s-a schimbat situatia. Mi-e drag sa le aud. Pendul n-am avut niciodata, doar undeva in apropiere era unul si-l auzeam bine, asa ca stiam daca este ora fixa sau sferturi. A disparut, probabil pentru ca s-au mutat proprietarii.
      Asa este, ceasurile moderne au nevoie de baterii, dar ce asa mare problema? Se gasesc in mall🙂 !

  3. racoltapetru6 spune:

    Trebuie să-mi iau și eu un ceas de masă, că-i prea apăsătoare liniștea din timpul nopților. Îmi lipsește tic-tac-ul lui hipnotizant.

  4. acuarele spune:

    Si pe aici se strica repede ceasurile de perete! Cu cat sunt mai nou fabricate, cu atat sunt mai putin rezistente!
    Si Maria se ataseaza de lucruri, si se obisnuieste mai greu cu altele noi.
    Zile insorite si pline de frumos!

    • cafeauata spune:

      Este marketing, Acuarela! Daca nu se strica, nu are rost sa se mai fabrice. Ca si cum n-ar fi destui oameni pe pamant! Nu stiu cum se reusea „organizarea” in urma cu ceva vreme, dar lucrurile tineau cel putin pentru o generatie!
      Despre cum ne atasam de lucruri… Inteleptii spun ca nu e sanatos, dar cred ca asta sta sau nu in firea noastra.
      Imbratisari si mult verde vesel!

  5. Alex spune:

    La mulţi ani de Mărţişor! O primăvară minunată, cu sănătate şi numai bucurii!🙂

  6. Bursucel spune:

    Ceasul ăsta al tău mi-a amintit de un altul pe care, pe motiv de veșnică încremenire, a fost inscripționat Out of service!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s