Ma intreb ce se intampla in mintea unui om care tipa, urla, striga la un altul?
Si pentru ca viata are si momente frumoase, aleg sa-mi amintesc de o zi, intr-un loc, intr-un parau… E mai bine asa!
-
-
-
-
Comentarii recente
Ana May la Fără cuvinte cafeauata la … fosile la … cafeauata la Sfat cafeauata la Sfat AAA Pisicuta Briciol… la Sfat Lucia la Sfat cafeauata la Sa raman sau sa ma intorc… qwykx la Sa raman sau sa ma intorc… cafeauata la Sa raman sau sa ma intorc… Blogroll
- acuarele
- Acuarele.
- Alexandra
- ana
- Anda calatoarea
- Andi – Margele crosetate
- Andrei Paunescu
- Andreia
- atitudinea lui
- balaura
- Blue
- Cafeaua de dimineata
- Cafeneaua Turceasca
- calatoarea
- Carmen – miercuri
- CITA
- Cituca
- Contesa
- convietuire
- Crea Shop
- cu gir
- Dana
- Diana Alzner
- eumiealmeu
- Filme romanesti
- Fosile
- Gabriela
- George Secareanu
- Georgiana
- ghemulet
- Imagine
- isis
- July
- Lucia
- Lulu
- Mihaela
- minnie
- Missouri
- Omul frumos
- Pietre 2
- Potecuta
- Povestiri pe scurt
- Redsky
- Samburi
- sapunuri bio
- Tetris
- tu
- Vienela
- you59
- Zinnaida blogspot
-
Articole recente
Arhive
- octombrie 2021
- noiembrie 2020
- septembrie 2019
- decembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
Categorii
- Aivanhov-Ganduri
- Amintiri
- Bijuterii cu pietre semipretioase
- Bijuterii din margele de lemn
- Bijuterii margele de nisip
- Bratari din elastice
- buchet cu buburuze
- Cola si alti catei
- Concediu 2011
- Concediu 2012
- Concediu 2013
- Concediu 2014
- Concediu 2015
- Concediu 2016
- Dedicatii
- Despre cursul de nutritie
- Dupa 55 de ani
- Excursii
- Expozitii
- Fotografii
- intrebari
- Meniuri
- Miercurea fara cuvinte
- Muzica
- OAMENI tare dragi mie
- Pensionara la 57 de ani
- Pentru mama
- Pentru tine
- Poezii (nu ale mele!)
- Rautati de fiecare zi
- Solutii date de natura
- Stari
- Uncategorized
cafeaua ta 
Foarte bună alegere! 😉
Si eu asa cred! 🙂
Frumos și răcoros! O amintire potrivită…
Ma agat de ceva bun si frumos, poate asa scap de energiile negative…
A țipat cineva la tine, cafeluță? 😦
Cu toate ca putea sa vorbeasca frumos.
Imi pare rau sa aud… 😦
Multumesc, Oana. Toate trec, din fericire.
De acord,bună alegerea 🙂 !
Referitor la ce se întâmplă în mintea uni astfel de om nu știu să-ți spun cu siguranță,dar se poate că vreo câteva șurubele mici,acolo, se slăbescși…
Noapte bună !
Nu stiu daca exista cineva care sa ne poata spune ce se intampla cu celulele nervoase in acele momente. Dar, cu siguranta, cel la care se striga poate sa spuna cum se simte…:(
Zile frumoase domnu’!
O alegere inteleapta, Cafelutza !
Poate ca in urma cu multi ani raspundeam cu aceeasi moneda. Acum insa, lucrurile stau altfel in mintiuca mea (din fericire)!
O alegere inteligentă. Bravo, Cafeluță !
Si pentru astfel de „incercari” exista amintirile frumoase, zic eu. Chiar daca nu sunt experta in astfel de evadari, acum mi-a reusit!
Imbratisari!
daca la mine nu ar fi rece, o vreme de toamna, m-as racori si eu. 🙂 Ma uit la valea aceea si-mi amintesc de valea din satul bunicilor, de pe vremea copilariei mele. Si Cola, unde era?
Acum nici mie nu-mi arde de racorit, e destul de rece afara, dar atunci, acolo, a fost perfect. Nu m-am gandit ca imaginea asta imi va fi de ajutor in clipe neplacute… Cola? Era pe-acolo si ea, prospecta malul!
Ganduri bune, Gabriela!
decizie înteleapta, de bun-simt si sanatoasa de-a nu raspunde la „rau” cu „rau”, caci ar deveni un cerc vicios, un angrenaj ca un bulgare de zapada… banuiesc ca-i vorba de-o persoana angoasata(anxioasa), nesigura, de unde tonu’ ridicat, agresiv sau chiar violent, care e convins(a) ca urlând va fi ascultat(a) si eventual aprobat(a)… în realitate si-n schimb, rezultatu’-i complet si total opus asteptarilor sale, un fel de „îmbatat cu apa rece” ca cea a râului din imagine… 😉
Dupa ce trece momentul sunt bucuroasa ca nu am dat curs „invitatiei” de a face show. La nervi se spun lucruri care se pot discuta si calm, iar eu prefer aceasta varianta. Viata nu este mereu usoara sau frumoasa, de ce sa alimentez astfel de „iesiri”?
Si da, la un moment dat cel la care se striga se obisnuieste… Nu strigatul este modalitatea sa demonstreze cineva ca este mai destept sau mai intelept.
Zile cu bucurii sa-ti fie, Melanie!
Aşa e cel mai bine, să lăsăm în urmă, uitării, cele urâte şi să ni le reamintim cu drag pe cele frumoase şi liniştite. Tare relaxantă poza.
O duminică frumoasă! 🙂
E cel mai bine si pentru noi si pentru ceilalti, asa e! Doar ca nu mereu imi reuseste ca acum. Daca poza e relaxanta, iti dai seama cum a fost atunci, acolo…
Duminica frumoasa si pentru voi, Alex!
Simbolica poza, spalarea de tot ce ar putea sa ne afecteze negativ! Dar cred ca era cam rece apa, asa-i?
In ceea ce ii priveste pe tipatori, tot ceea ce putem e sa le prevenim gesturile sau sa ne abtinem de la replici pe masura care sa le intunece si mai tare ratiunea. Eu nu ii mai judec, incerc doar sa-i evit, atata cat se poate, sau sa ii iert inainte sa-si fi teminat vocalizele, asta ii imblanzeste mai intotdeauna.
Era foarte cald afara, iar apa era exact cat trebuie de rece-calda, cat sa-mi placa sa stau in ea. N-am stiut eu atunci cat de bine imi va fi amintindu-mi…
Ce spui tu, asta putem face, doar ca uneori eu obosesc sa-i las sa-si faca numarul si tare-mi vine sa le spun vorbe „dulci”. De data asta am gasit remediul, dar data viitoare voi mai reusi? Sper ca da.
„Cele rele sa se spele
Cele bune sa se-adune”!
Ce bine ar fi sa am de-adevaratelea o apa cu puteri magice sau sa pot sa fug acolo unde e facuta fotografia… Incerc sa aleg sa fac ce este bine pentru sufletul meu, dar din pacate nu mereu am varianta la indemana.