Stalpi, sarituri si semafoare

Drumul pe care il fac dimineata spre serviciu si seara, spre casa, ma poarta pe o strada relativ mare, numit (dupa parerea mea) prea pompos, „bulevard”. Stalpi de toate felurile, cu zeci de afise, actuale ori vechi de luni de zile. Frecvent ma indispune cate un afis uitat acolo, afis care anunta candva ca in oras va avea loc un concert, o intalnire pe o tema mai mult sau mai putin interesanta. Ma intreb daca nu ar fi necesar sa devina obligativitate ca afisul cu evenimentul odata produs sa nu mai fie vizibil? Si aici exista doua solutii: 1-indepartarea lui sau 2-lipirea unui afis actual peste. Mi se pare atat de simplu… Acum mi Transmigrs-a pus pata pe afisul care anunta inca de la inceputul lunii noiembrie, conferinta despre transmigratia sufletului (si cand mi se pune pata pe ceva, parca imi sare in ochi tot timpul). In prima faza, mi-a placut imaginea pe care am vazut-o, chiar daca nu este genul de informatie care ma intereseaza. Nu se potriveste cu ce si cum cred in aceasta etapa a vietii mele, asa ca… Dar gata! A trecut de ceva vreme ziua de 20 noiembrie, faceti ceva cu afisul asta!

Tot pe traseul meu, trec zilnic pe langa o sala de Cangoo jumping. Vara geamurile sunt larg deschise, trecatorii aud muzica pe care oameni cu vointa si cu timp liber sar intr-una pentru a scapa de kilogramele in plus. Bravo lor, zic! Dar acum, cand frigul e tot mai intens, geamurile sunt inchise, nimeni nu mai aude nimic, se vad doar geamurile aburite total de respiratia acelorasi oameni care se incapatineaza sa slabeasca. Intr-un fel ii invidiez, adevarat, dar ma gandesc instant cat de irespirabil trebuie sa fie aerul din sala, cat de simplu este ca unul care are gripa sa o transmita si celorlalti. Poate gresesc.

Si ma mai supara un aspect de pe acelasi traseu: la trei din patru stopuri de care trebuie sa trec, masinile intra cand pentru pietenoni e verde. Periculos tare Clujul, mai nou! Mai sunt doar doua zile si e sambata!!!

 

Acest articol a fost publicat în Rautati de fiecare zi și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Stalpi, sarituri si semafoare

  1. Alex spune:

    Imi place cum ai descris drumul de zi cu zi. De fiecare data, privirea grabita descopera cate ceva nou. Cum ar fi „faimoasele” afise, care ne invita la tot felul de „nazdravanii”. Probabil ca mai sunt inca oameni curiosi, care participa la asa ceva. ca si cei despre care pomeneai, „transpiraciosii” de la sala. Cat despre masinile din marile orase…uf! Din ce in ce mai aiurea e traficul si mai dese incidentele, din pacate. O adevarata provocare, sa te feresti de soferi prosti!
    Numai bine si o noapte buna!🙂

    • cafeauata spune:

      Cu siguranta ca sunt oameni care incearca sa invete de la oricine, orice, treaba lor. Daca ochii mi-ar ramane doar pe anunturi actuale, ar fi bine! Dar vechiturile in domeniu ma enerveaza. La fel si soferii care ignora culoarea verde pentru pietoni!
      Noapte linistita, tie si fetelor!

  2. acuarele spune:

    Eu ma gandesc mereu ca nimic din ceea ce vedem si intalnim in drumul nostru nu e intamplator.
    O sa caut sa citesc si eu ce e cu transmigratia sufletului, n-am mai auzit de asta pana acum!😉

  3. cafeauata spune:

    Sa nu crezi ca eu stiam ceva despre asta, pana am vazut afisul si m-am uitat in Dex. E drept, nu am aprofundat subiectul, poate va veni timpul…
    Imbratisari!

  4. Alex spune:

    Am o amintire frumoasa din anii de facultate. Un coleg si bun prieten a vazut un afis cu o conferinta despre Hare Krishna. Curiosi, nevoie mare si pasionati de Istoria religiilor (era imediat dupa Revolutie si apareau atatea carti fascinante), ne-am dus la conferinta. Cativa curiosi, intr-o sala prost luminata. Doi indivizi imbracati in robe lungi, portocalii, ca si calugarii budisti din Asia, povesteau tot felul de „minuni” care ne-au plictisit rapid. Oricum, nu impartaseam ideile promovate cu atata sarguinta. La sfarsit am fost serviti cu niste gustari specifice adeptilor acestei credinte. Cum ratasem masa la cantina studenteasca, am profitat de ocazie, limitandu-ne doar la masa, fara sa mai cumparam ceva din cartile sau obiectele pe care conferentiarii incercau sa le vanda. Si-acum imi vine sa rad cum ne-am napustit noi la mancare.
    Numai bine si o duminica frumoasa! 🙂

    • cafeauata spune:

      Probabil ca si acum tot cei curiosi merg la astfel de conferinte. Curiosi si tineri, cred, pentru ca de la o anumita varsta e normal sa ai deja drumul clar, nu sa bajbai…
      O seara frumoasa si o saptamana usoara!

  5. Mihaela C.P. spune:

    Stai, ca vine campania electorala si o sa ii vedem pe candidati, unii alesi , altii ba , luni la rand lipiti pe stalpi sau alte suporturi. Si eu m-am gandit de multe ori ca ar trebui prin regulamente speciale instituita obligatia de a dezlipi un afis de cei care l-au si lipit, atunci cand evenimentul caruia i s-a facut publicitate a fost depasit. Dar la noi…nu prea cred ca e posibil curand asta .🙂

    • cafeauata spune:

      Inca si acum se vad candidati facuti cu coarne sau mustati, de la alegerile trecute…
      Dar, asa cum bine spui, sunt alte lucruri mult mai importante care ar trebui sa fie gestionate si nu sunt, ce sa vorbim despre dezlipirea afiselor?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s