Legaturi de familie

Dupa ce pleaca musafiri dragi, imi vine greu sa spal cestile din care au baut cafea. Sau farfuriile din care au mancat. As vrea sa le las acolo, asa cum au ramas puse de ei, ca si cum asta mi-ar da siguranta ca foarte curand vor reveni… Imi revin in fata ochilor scene, in urechi imi suna vocile, iar in gand imi spun mereu „pe aici am fost si cu ei”. Urme…

Chiar daca fiecare are drumul lui, uneori acestea se intalnesc pentru a bucura sufletul. Si e atat de bine…

Acest articol a fost publicat în Stari și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Legaturi de familie

  1. fosile spune:

    Si sufletul stie ca va veti mai intilni, ca veti mai ride impreuna sau veti mai lacrima de bucurie sau surpriza.
    Lasa Cafeluta, ca vine el si concediul.
    Sa speri sa-ti ajunga timpul pentru a ajunge in fiecare din locurile dragi pe linga cele noi , care sa-ti fie dragi de-atunci inainte.
    Saru’mina!

  2. Gabriela spune:

    Cațt de frumos spui u lucrurile acestea, Cafeluțo! Mi se umple inima de bucurie când știu că mai există si astfel de oameni cu suflet frumos.

    • cafeauata spune:

      Multumesc!
      Asa simt, Gabriela. Poate ar fi mai simplu sa nu ma impiedic de ziua de ieri, stiu eu? Dar asa am fost decand ma stiu si nu cred ca e cazul la varsta asta sa incerc sa ma schimb.

      • Gabriela spune:

        Nu spune nimeni sa te schimbi . Fii tu insati, mereu, asa cum esti. Fiecare zi de astazi e urmatoarea zi de ieri.
        Sa ai un weekend placut iti doresc!

        • cafeauata spune:

          Asta sunt, asta raman, Gabriela! Cu toate ca sunt voci care spun ca ar fi loc de unele „retusari” in felul meu de a vedea lucrurile. Treaba lor!
          Sa-ti fie si tie bine si vesel si frumos in jur!

  3. acuarele spune:

    Cam de pe 2 august pana pe 10-12 preconizam sa fim la Ranca, sa-mi dai de stire cand planuiti voi excursia, poate chiar reusim sa ne cunoastem pe viu!😉
    Imbratisari!

  4. De aceea suntem oameni; să ne bucurăm împreună, să ne întristăm împreună, să ne simțim bine împreună.Mai sunt și unele excepții, dar le dăm la o parte pe acelea. O zi plăcută!

    • cafeauata spune:

      Multumesc!
      Imi e atat de bine in putinele momente in care stau la o cafea, la o poveste cu sora mea, incat mult timp dupa aceea retraiesc fiecare minut. Cele rele se spala si asteptam ca cele bune sa se adune.
      Un sfarsit de saptamana racoros!

  5. Zina spune:

    Daaa…
    La fel stau lucrurile si cu cei ce au plecat dintre noi. Cand fac ordine prin casa port o basmaluta de-a mamei, cand mi-e rece, iarna, pun pe spate un șal de-al ei, in geanta am mereu pixul lui tata și bricheta mamei (nu fuma decat foarte rar, pe la cate o petrecere). Doar asa mi se mai pot incrucisa drumurile cu ei…😦

    • cafeauata spune:

      Nu e o gluma, si eu pastrez o vesta de-a mamei mele pe care o iau langa mine in pat cand nu mai pot de dor. Si portofelul lui tata in care mai sunt maruntii cu care juca la carti cu prietenii. Si verigheta mamei o port. Si… Ii simt cu mine si mi-e bine asa. Acum stiu ca si tu esti la fel…
      Imbratisari tie si pupici fetelor dragi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s