Ma gandeam zilele trecute ca nu am mai vazut Valea pe timp de vara din ’97. Si pozele sunt facute toate toamna, dar sunt atat de frumoase… Ceva din noi ramane mereu acolo unde am facut primii pasi, unde am iubit si am urat prima data, unde ne sunt vii parintii sau, unde punem o lumanare si un buchet de flori la mormantul lor! Ceva din mine a ramas aici, in aceasta Vale.
-
Comentarii recente
Ana May la Fără cuvinte cafeauata la … fosile la … cafeauata la Sfat cafeauata la Sfat AAA Pisicuta Briciol… la Sfat Lucia la Sfat cafeauata la Sa raman sau sa ma intorc… qwykx la Sa raman sau sa ma intorc… cafeauata la Sa raman sau sa ma intorc… Blogroll
- acuarele
- Acuarele.
- Alexandra
- ana
- Anda calatoarea
- Andi – Margele crosetate
- Andrei Paunescu
- Andreia
- atitudinea lui
- balaura
- Blue
- Cafeaua de dimineata
- Cafeneaua Turceasca
- calatoarea
- Carmen – miercuri
- CITA
- Cituca
- Contesa
- convietuire
- Crea Shop
- cu gir
- Dana
- Diana Alzner
- eumiealmeu
- Filme romanesti
- Fosile
- Gabriela
- George Secareanu
- Georgiana
- ghemulet
- Imagine
- isis
- July
- Lucia
- Lulu
- Mihaela
- minnie
- Missouri
- Omul frumos
- Pietre 2
- Potecuta
- Povestiri pe scurt
- Redsky
- Samburi
- sapunuri bio
- Tetris
- tu
- Vienela
- you59
- Zinnaida blogspot
-
Articole recente
Arhive
- octombrie 2021
- noiembrie 2020
- septembrie 2019
- decembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
Categorii
- Aivanhov-Ganduri
- Amintiri
- Bijuterii cu pietre semipretioase
- Bijuterii din margele de lemn
- Bijuterii margele de nisip
- Bratari din elastice
- buchet cu buburuze
- Cola si alti catei
- Concediu 2011
- Concediu 2012
- Concediu 2013
- Concediu 2014
- Concediu 2015
- Concediu 2016
- Dedicatii
- Despre cursul de nutritie
- Dupa 55 de ani
- Excursii
- Expozitii
- Fotografii
- intrebari
- Meniuri
- Miercurea fara cuvinte
- Muzica
- OAMENI tare dragi mie
- Pensionara la 57 de ani
- Pentru mama
- Pentru tine
- Poezii (nu ale mele!)
- Rautati de fiecare zi
- Solutii date de natura
- Stari
- Uncategorized
Cred ca ti-e dor de acea Vale in care ai copilarit,ai tinerit si care acum e mult schimbata.Iar schimbarea n-a avut loc sub ochii tai.
Ti-e dor de acea Vale cu cei cu care ai copilarit,cu care ai mers la scoala.De parintii tai si parintii colegilor tai.De prieteni,de vecini…
Ti-e dor de mersul acasa, la parintii tai,impreuna cu sotul tau…
Ti-e dor de ACASA.Acel „acasa” in care erai tu,inconjurata de toti cei dragi sau mai putin.
De cite iti este doooor?…
A ramas Valea sa-ti aminteasca.
E normal sa-ti fie dor de ea.
Multumesc pentru cuvinte!
Am perioade in care imi e tare dor, apoi imi trece. Eh… viata!
Din pacate este prea departe pentru a putea face drumul dus-intors in aceeasi zi, iar in aceasta perioada avem la dispozitie doar o zi libera. Dar vine el noiembrie…
E frumos, unde e exact?
Este Valea Jiului! Mai exact, intre Petrosani si Valea cu Brazi, oriunde te uiti e minunat!
Pe masura ce ne indepartam de ea in timp, ne intoarcem cu tot mai multa nostalgie cu gandul doar, ca mai mult nu putem, la copilaria noastra, la locurile in care am crescut, la familia si prietenii de atunci . 🙂 Si eu ma gandesc de la un timp tot mai des la bunicii mei, la verii mei care s-au schimbat si pe care nu i-am mai vazut de mult timp.
Cum zicea cineva ? ” acum chiar de m-as intoarce, a-ntelege n-o mai pot. Unde esti copilarie cu padurea ta cu tot. ” (Eminescu, parca as zice ca ar putea fi din ”Fiind baiet paduri cutreieram”)
Am imbatranit, Mihaela…
Dar la anul sper ca vom sta o saptamana in plina vara, sa imi umplu acumulatorii cu energie de la fata locului!
nu mai spune despre bătrânețe, te rog, cuvintele te formează, ca o daltă de sculptor. ești puțin obosită, dar atât… și optimism din belșug, pentru că ai multe motive de bucurie. 🙂
Ai dreptate, Eu-le! Sunt obosita, dar nu acea oboseala care trece dupa o noapte de somn sau dupa o saptamana de stat acasa. Sunt obosita de acei multi ani care mai sunt pana voi ajunge sa fiu propriul stapan, sa imi pot permite sa am in jur doar oamenii pe care vreau sa-i am.
Incerc sa vad partea frumoasa a zilei pe care o traiesc, doar nu ma voi lasa prada gandurilor negre!
Imbratisari si multumiri pentru sustinere, draga mea!