26 februarie pentru mine

Ma intreb daca exista o varsta limita pana la care este considerat normal sa ne amintim de parintii care nu mai sunt?

Au fost 34 de zile de 26 februarie banale, niste zile din calendar. Apoi, a fost a 35-a… Ziua care mi-a demonstrat ca in fata celor care sunt randuite a se intampla suntem tari. Greul, uratul, dorul, golul, toate acestea vin mai apoi. Acea zi de 26 februarie a fost cea mai urata, neagra, apasatoare, devastatoare zi din intreaga mea viata, si totusi imi doresc sa nu uit. Pentru ca si asa imi amintesc vocea, mangaierea, rasul si plansul Ei, al mamei mele. Ingerii sa-i fie alaturi, pana ne vom intalni din nou…

Publicitate
Acest articol a fost publicat în intrebari, Pentru mama, Stari, Uncategorized și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la 26 februarie pentru mine

  1. prasnelius zice:

    Dumnezeu să o odihnească în Înpărăția sa

  2. cafeauata zice:

    Dumnezeu sa ii dea odihna si pace vesnica!
    Multumesc pentru trecere!

  3. cammely zice:

    Dumnezeu sa o odihneasca .
    Stiu ce inseamna dorul de parinte. De curand s-au facut 6 luni decand si tatal meu s-a dus la ceruri, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

    • cafeauata zice:

      Dumnezeu sa o odihneasca!
      Multumesc, Maria. A ramas un loc gol, dar probabil ca asa trebuie sa fie… Daca as putea sa o mai ating odata, sa-i mai aud vocea, sa-i mai sarut mana…
      Odihna in pace si lumina si iubitului tau tata!

  4. convietuire zice:

    Domnul să-i fie aproape şi s-o odihnească în pace!
    Şi ţie să-ţi fie sufletul în linişte, în dragoste…mereu.
    Te îmbrăţişez.

  5. yousef59 zice:

    Toata viata ne vom aminti de cei pe care i-am iubit…
    Dumnezeu s-o odihneasca!

  6. acuarele zice:

    De unde ideea asta, sa existe o asemenea varsta limita? Ce e in sufletul omului, ii apartine in exclusivitate, si dureaza pururi.
    Sunt sigura ca ar fi vrut sa-ti fie alaturi mult mai mult, atunci cand a plecat, si de aceea nici n-a plecat vreodata cu adevarat, iti este clipa de clipa aproape, veghindu-ti viata si pasii!
    Asa o simt si eu pe bunica mea, mai e putin si se implineste anul de cand a luat-o ingerul ei Sus. Inca din ziua in care mi-am luat ramas bun, am stiut ca era acolo, se transformase in soare si-n primavara calda, care ne imbratisa pe toti cu generozitate. De altfel, aceea a fost prima zi de primavara din an.

    • cafeauata zice:

      Balsam pentru sufletul meu sunt cuvintele tale!
      Stiu si adesea simt ca este cu mine, langa mine… Dar sunt oameni care nu inteleg si mi-am dorit o confirmare. Iti multumesc din suflet!
      Te imbratisez tare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s