Vanzatorul de speranta

Voi povesti aici cum am ajuns sa cred in homeopatie, pentru a arata apoi cat sunt de influentabili unii oameni, cum pot acestia sa-si schimbe principiile in functie de trend. Ma refer la cei care vor sa fie vazuti de un medic sau de un „doctor” doar ca un moft. De asemenea, ma voi gandi si la cei pentru care „doctorul” este ultima solutie.

Pana in urma cu 10 ani n-am stiut aproape nimic despre ce este homeopatia. Nu a fost pana atunci momentul sa stiu sau nu am avut destula deschidere pentru ea. Dar atunci, m-am confruntat cu o problema de sanatate neplacuta, am tot amanat mersul la medic, sperand ca ma voi face bine pur si simplu. Dar nu a fost asa, ci dimpotriva. A fost momentul in care mi s-a spus ca problema are sanse sa fie rezolvata si altfel decat cu antibiotice: cu ajutorul homeopatiei. Am avut marele noroc sa cunosc unul din cei mai buni medici homeopati din tara, altfel decat in cabinet. Am avut ocazia sa simt aproape un om, inainte de un medic. A fost un dar. Problema mi s-a rezolvat in 3 saptamani. A durat mai mult decat daca luam medicamente alopate, dar atunci am stiut ca intotdeauna voi incerca mai intai aceasta metoda, inainte de a ma indopa cu pastile care fac bine intr-o parte, dar rau in altele, care sunt dar nu sunt compensate, pentru care am nevoie de programare la medicul de familie chiar daca am o urgenta. Este calea pe care o vad eu ca fiind cea mai buna pentru mine, asta nu inseamna ca refuz sa vad beneficiile medicinii alopate, ci – asa cum m-am obisnuit deja – doar ordinea s-a schimbat: incerc cu homeopatia, apoi, daca este cazul, ma intorc la medicina cunoscuta.

A venit apoi o zi in care am fost muscata de un catel fara stapan. Dupa mersul la „Urgenta” si la „Contagioase” unde mi s-a spus ca va trebui sa fac tratament cu antibiotice, mi-am sunat medicul homeopat in speranta ca o vom rezolva, din nou, fara antibiotice. Am fost surprinsa sa aud ca nu se poate! „Faci tratamentul cu antibiotice si – in paralel- iei si homeopate pentru a contracara efectele negative ale celor dintai”. Si asa am facut. Acest raspuns m-a facut sa inteleg o data in plus ca medicul meu este unul deosebit de onest, ca nu face parte dintre aceia care – cu orice pret – vor sa te faca sa crezi ca doar ei sunt buni, ca doar metodele lor dau rezultate. Si la fel a facut mereu: cand organismul a putut face fata mai mult timp simptomelor bolii, m-a tratat ca un medic homeopat, iar cand era necesar sa se ia masuri mai dure, a combinat tratamentul alopat cu cel homeopat, in asa fel incat reusita sa fie de suta la suta. Si am avut marele noroc ca de fiecare data sa fie! Tot respectul meu, d-na doctor!

Si acum, despre reactia celor banosi.

Toata lumea cu bani care se invartea in acea vreme in jurul sefei mele, era superancantata de homeopatie. Toti credeau, toti spuneau ca sunt deschisi pentru aceasta schimbare. Pana intr-o zi, cand in viata lor a aparut un individ, venit de dincolo de Prut, care nu are nici un fel de studii in medicina, dar care „vede” in irisul ochiului. Toti au fost pe spate de incantare! Toti au uitat ce credeau cu o zi inainte, doar pentru ca noul venit era pe bani, pentru ca le-a fost prezentat de un om cu bani, pentru ca se putea ajunge la el doar cu programare facuta cu o luna inainte. Dupa principiul: cu cat este mai greu de ajuns la el, cu atat este mai bun. Aici am inceput sa simt eu o mica revolta, m-am convins (a cata oara?) ca cei din „spuma societatii” au spiritul de turma foarte bine dezvoltat, ca au o coloana vertebrala tare maleabila. Mi-au dat un motiv in plus sa-i vad asa cum sunt ei de fapt.

Acest „doctor” (dupa cum ii spun cei care il fregventeaza), in urma unui „consult” i-a spus unei colege ca se simte rau doar pentru ca nu are incredere in sotul ei, dar sa fie linistita pentru ca el o iubeste, sa manance nesarat, fara carne, fara oua, fara lactate, fara fierturi, prajeli si nici macar mancare facuta la gratar. Doar leguminoase, crude. Zaharul sa dispara din dieta ei, alcool, tutun, sucuri, nici vorba. Si se va face bine, zicea el. Dupa mai putin de o saptaman colega mea a fost internata la „Urgenta” cu sarcina extrauterina, in pericol de a face septicemie. Inca o dovada ca nu toti cei care dau „consultatii” reusesc sa ghiceasca si sa trateze raul din noi!

Ma revolta nonsalanta cu care acest om face abuz de nevoia de speranta a celor care vin la el, ma supara faptul ca – desi nu are un tarif fix – mai ia si bani pentru „consultatiile” date si imi pare nedrept ca atunci cand nu mai vad nicio solutie la problemele lor de sanatate, chiar si bolnavii cu metastaze, se chinuie ore intregi sa astepte cuminti sa fie „vazuti” de un om care nu are nimic in comun cu medicina sau cu orice fel de terapie, cu nimic, doar cu banul. Si asta pentru ca la inceput au fost cativa oameni influenti care l-au propulsat in „lumea buna”.

Mi-e mila de cei neajutorati, dar sper ca nu voi ajunge niciodata la fel de credula si ca – indiferent de medicina de la care voi astepta solutii – alopata sau alternativa, nu-mi voi cumpara speranta de viata de la astfel de „doctori”.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la Vanzatorul de speranta

  1. isis spune:

    As avea mai multe de spus, dar timpul nu-mi permite acum. Revin.
    Asa e, increderea se castiga in timp. Si in homeopatie, ca si-n viata…
    Buna atitudinea ta, zic eu.

  2. fosile spune:

    Nu vreau sa trag concluzii.Doar relatez.In urma cu citiva ani,in urma unei operatii la rotula am ramas cu niste dureri de cap cumplite.Anestezista mi-a spus sa beau cola si cafea si ma straduiam,dar tot nu imi trecea.Ma durea cumplit,nici nu mai vedeam bine si incepeam sa gindesc ca singura solutie ar fi sinuciderea.Dupa iesirea din spital sotia a luat legatura cu o „homeopata” care mi-a prescris un tratament de trei zile cu niste bobite si niste picaturi.Cumva am mai rezistat inca trei zile,dupa care…mi-a trecut.Nu m-a mai durut capul,nu mai am avut senzatia ca-mi ies ochii din cap si ma uit ca melcul.
    Pentru mine,tratamentul homeopat a fost solutia cea mai buna in acea situatie.
    In ce-i priveste pe multi din cei care „vind” tratamente alternative,nu sint de acord ca un gras si unsuros sa-mi spuna cum sa ma hranesc,daca el nu-i in stare sa se hraneasca in asa fel incit sa arate bine-in functie de virsta pe care o are.
    In alta ordine de idei,daca ai un har sau ai fost daruit cu un dar special cu care poti ajuta si pe altii sa-si depaseasca problemele fizice,atunci nu vinzi ci daruiesti la rindul tau.Daca nu esti in stare sa daruiesti ce ti-a fost daruit,mai bine sa-ti vezi de treaba si sa te ocupi doar de tine si familia ta.

    • cafeauata spune:

      Principalul inconvenient in tratamentul homeopat este faptul ca durerea nu cedeaza imediat, ca in cazul analgezicelor, ci in maxim 3 zile. Probabil acesta este unul din motivele pentru care majoritatea aleg medicamentele sintetice. Pentru mine este mereu prima solutie, in caz extrem insa, inghit si eu cate un calmant.
      Despre toti cei care stiu sa trateze de toate, dar nimic, pot doar sa spun ca i-as interzice. Nu este normal sa dai solutii la boli grave fara sa fii urmat facultatea de medicina.

      • zoozie spune:

        Hehe, ba eu am vvazut ca exista cazuri in care reactioneaa imediat. Fetita mea, febra 39 cu 5, dat beladonna in dilutie potrivita, febra scade foarte repede, aproape imediat cere de mancare. Durere cauzata de eruptia dentara care dispare foarte rede. Acum e drept ca daca e vorba de o problema cronicizata dureaza ceva pana „iese din corp” dar in situatii acute am mare incredere in remediile homeopate, chiar si – sau mai ales la – copiii mici.

        • cafeauata spune:

          Bine ai venit! Ma bucur pentru rezultatele imediate, eu n-am fost chiar atat de norocoasa, 3 zile tot am tras cu durere. Posibil sa fie de vina si stilul de viata, organismul meu avand de luptat si cu nicotina si cu cafeina.
          Cu siguranta ca nu sunt doua cazuri identice, iar tratamentul difera de la o persoana la alta, chiar daca simptomele sunt aceleasi. Durerea mea de cap poate fi tratata cu un macerat (de exemplu), iar durerea altei persoane poate ceda la bobite de opium. Cert este ca daca esti in atentia unui medic homeopat bun, orice problema poate fi rezolvata, chiar daca si cu putin ajutor din partea medicinii alopate.

        • zoozie spune:

          Hehe, in geenral copiii reactioneaa altfel la tratamentul homeopat decat adultii, nul dintre motive fiind si faptul ca orice afectiune inca nu s-a cronicizat.

          Repet, in timpul tratamentului – si ideal ar fi ca o perioada de n zile in preajma lui – nu fumezi nu bei cafea nu consumi menta, nu faci tratament cu antibiotic sau corticosteroizi. Explicatia legata de cafea: aceasta are modul de actiune foarte asemanator cu un medicament. Culmea e ca e voie ceai verde (teina, spre deosebire de cafeina, e absorbita treptat de organism, cine stie, poate chiar de-asta).

        • cafeauata spune:

          Cand am fost muscata de un catel fara stapan, chiar si homeopatul mi-a spus sa iau antibiotice impotriva infectiilor. Dar mi-a recomandata candidum bobite, pentru a contracara candidoza care apare frecvent in tratamentul cu antibiotic. Daca nu luam bobitele astea, aveam varianta de a lua medicamente alopate, pentru acelasi motiv.
          La mine functioneaza chiar si cu cafea si tigari, asa ca nu-mi fac probleme!

  3. Am incercat si eu tratamentul homeopatic. De mai multe ori, dar la mine n-a mers. Recunosc, din vina mea! Sau partial din vina mea ….
    Sunt un om cu un program tare aiurisic, care depinde de programul altora, intr-o eterna schimbare si reconfigurare. Daca nu vorbesc macar la un telefon, daca nu sunt presata de un termen foarte din scurt sau o intalnire mai mult sau mai putin programata, am obiceiul sa plonjez in munca , concentrata pe ceea ce fac, ca sa profit de ragazul intre doua intreruperi, uitand de ceea ce se intampla in jurul meu… Cum sa mai tin minte ca luni, joi si dumineca am de luat la ora 12 6 granule X + 6 granule Y / la ora 18 6 granule Z+ 6 granule W, in timp ce marti, miercuri am de luat 6 granule W+ 6 granule Y la ora 6, iar vineri si sambata … ? De fapt functioneaza o zi sau doua, dupa care ori le uit acasa, ori iau cu mine granulele altei zile, ori pur si simplu nu sesizez cat e ceasul…
    Ultima data cand am fost la consult la un specialist in homeopatie l-am rugat, tocmai pentru ca stiam ce s-a mai intamplat, s-o luam in pasi mai marunti si mai simpli, sa-mi dea pentru inceput un plan de tratament cu mai putine remedii, intr-o schema cat mai uniforma. A zis ca asa va face, dar pana la urma reteta a avut vreo 7 pozitii, iar schema cuprindea permutari nenumarate de la o zi la alta.

    • cafeauata spune:

      Poate sa fie si atat de complicat, eu nu am avut mai mult de 3 remedii niciodata. Si-atunci, mi-am facut un calendar, l-am postat in bucatarie si cat am putut m-am tinut de el. La serviciu imi puneam bobitele pe birou ca sa fiu sigura ca nu uit de ele. Este mai complicat decat sa inghit o pastila, dar daca a dat roade intotdeauna, voi merge pe varianta asta si in continuare.

    • zoozie spune:

      adevarul e ca acum depinde mult daca remediul a fost bine ales, vad ca medicul tau era „pluricist” (fara importanta) si trebuie sa tii cont de niste reguli minime: sa nu bei cafea cu cafeina, sa nu consumi menta sau produse mentolate, sa nu mananci jumatate de ora inainte sau dupa remediu, iar bilutele nu se tin in apropierea unui telefon mobil sau in lumina soarelui. Asta am invatat eu in scurta mea experienta cu homeopatia. Ca in orice alta situatie, trebuie putina disciplina. Nici cand iei antibiotic nu isi fac treaba daca nu respecta orarul.

      • cafeauata spune:

        Da, cu mentolatele m-am tinut si eu de treaba, inclusiv pasta de dinti am schimbat-o cu una speciala. In rest, am baut cafea normala si am si fumat! Nu stiam de telefonul mobil, probabil ca este asa cum spui tu. Cu ocazia imunizarii de toamna am avut 2 remedii, in rest a fost mereu suficient doar unul singur, inseamna ca au fost forme incipiente ale bolilor. Stii chiar multe despre homeopatie, ma bucur ca mai sunt semeni care gandesc ca si mine!

  4. fosile spune:

    In comentariul anterior m-am referit numai la asa-zisii nutritionisti.
    Cunosc practicanti de reiki,radiestezie,inforenergetica,tehnica radianta,kabala,dar nici unul n-a dat vreodata un diagnostic de tip verdict.Iar tratamentele se fac cu pasi marunti in functie de particularitatile fiecarui pacient.Nu zic ca sint cei mai buni,dar ceea ce fac este gratuit si din inima.Ma apuca tremuriciul-ca pe Dorel din reclama de la coniac-atunci cind vad un super destept-indiferent ce „medicina” pracica – se uita la tine si da un verdict si te programeaza la cel putin 10 (zece) sedinte de tratament,cu costurile aferente.

    • cafeauata spune:

      Am avut si o experienta cu vindecare cu ajutorul radiesteziei. De fapt, era vorba de o criza de bila, care a cedat in urma unor tehnici aplicate, nu stiu cum. Cert este ca am adormit, iar cand m-am trezit am simtit doar slabiciunea caracteristica pe care o lasa o astfel de criza in urma. Si n-am platit nimic!
      Acel „doctor”, printre altele, foarte senin i-a spus unei alte colege ca are cancer de piele! Oricat ai crede sau nu, o astfel de afirmatie nu se poate sa nu te afecteze. Cu toate insistentele, nu am mers si nu voi merge la „consult” la acest ciudat.

      • fosile spune:

        Acel „doctor” este un …nu-mi gasesc cuvintele sa-l caracterizez fara sa jignesc cuvintul folosit.Ar trebui dat afara din mijlocul oamenilor.Sa stea in padure pina realizeaza ce este si care este rolul lui pe aceasta planeta.Ce aberatie!

  5. redsky2010 spune:

    am utilizat homeopate multi ani, singurul motiv pentru care m-am indepartat a fost faptul ca era mereu f multa lume la medicul respectiv, asteptam cu orele si este extrem de departe. acum ca am citit tare ma bate gandul sa ma duc sa incep un tratament de imunizare.

    • cafeauata spune:

      Pai, ce sa spun? Eu nu am fost niciodata la cabinetul d-nei doctor, pentru ca ma stie de dincoace de cabinet si imi cunoaste personalitatea, ceea ce este foarte important in prescrierea tratamentului. Daca am o problema de sanatate, o sun, ii povestesc simptomele, imi spune ce sa iau si cand sa o mai sun. Adevarul este ca n-am avut probleme foarte mari niciodata, sper ca nici nu voi avea. Si, cu siguranta, natura relatiei noastre m-a ajutat sa apelez intotdeauna la ea.
      Seara frumoasa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s