O seara lucrativa

Ora exacta: 23.46. Acum am terminat de facut papanasi si o chestie (o veti vedea mai incolo) si, chiar daca nu am crezut ca voi scrie ceva astazi, iata ca am reusit sa le termin in timp util in asa fel incat inainte de culcare sa „postez”. Deci:

Cam anul trecut pe vremea asta, eram tare prinsa de „facutul de bijuterii”. Totul a inceput de la ideea sotului meu, care m-a incurajat ca daca altii pot, cu siguranta voi reusi si eu. De asemenea, am avut un mare sprijin de la o buna cunostinta, care mi-a sponsorizat „pornirea”, apoi mi-a dat cateva sfaturi utile, inclusiv surse de aprovizionare pentru materia prima. Erau indeplinite toate conditiile pentru a ma apuca de margelit! Singurul lucru pe care il stiam sigur, era faptul ca nu voi folosi niciodata altceva decat pietre semipretioase.

Primul colier in doua fire facut de mine (olivina si aventurin verde)

Inainte de „Valantine’s” deja aveam facute coliere, cercei, bratari, inclusiv seturi. Am gandit si o prezentare mai altfel decat vazusem pana atunci, asa ca eram siguri de reusita la expozitia din Mall, unde a mers sotul meu la vanzare, eu fiind prinsa la servici cu multe altele. Ghinionul a fost total! Locul pe care l-a primit a fost prost, cu prea putina vizibilitate la public, el era total indispus, eu l-am repezit la telefon, a vandut doar un colier si o bratara (unei colege de servici). Am mers si eu acolo, a strans el toate cutiile de pe masa si am plecat impreuna acasa. Deceptia a fost totala, piticii de pe creier faceau dans modern, ce mai, eram buni de aruncat in Somes.

Apoi, la sfarsitul lunii februarie, tot sotul meu s-a dus la o alta expozitie, unde a inceput sa si vanda cateva piese, suficiente cat sa ne bucuram. Apropiindu-se luna martie, gagicele de la el de la servici si-au dat greata si s-au cadorisit cu frumoasele mele bijuuri din pietre semipretioase. Incepea sa-mi fie bine, chiar daca (la un moment dat) stateam si pana la ora 3 dimineata si insiram margele. Satisfactia lucrului facut de mine era uriasa. Ideea este ca aproape tot anul trecut am tinut-o tot asa, fapt care ne-a ajutat sa nu simtim foarte tare criza. Trebuie neaparat sa va spun reactia colegelor mele: adica cum, tu le faci? Inseamna ca iti merita, ca iti ies banii investiti, plus ceva peste… Si cand le-am spus ca mi-e bine, ca am piata de desfacere pentru ce fac, niciuna n-a fost interesata de creatiile mele, nu carecumva sa ma imbogateasca! Altfel, sunt purtatoare de gablonturi, cat incape, dar pe alea nu le cumpara de la mine!

Cam asta a fost inceputul, de atunci tot mai „fabric” cate ceva si azi m-am hotarat sa scriu despre acest minunat fel de a-mi petrece timpul liber, pentru ca tocmai am facut o bratara din olivina (i se mai spune si peridot), pe care maine trebuie sa o „livreze” sotul meu. Neavand un aparat performant, claritatea pozelor lasa de dorit, dar cel putin va puteti face o idee despre ce vorbesc.

Masa mea de lucru

Cateva din piesele necesare

Bratara de olivina este gata!

Despre olivina se spune ca:

este specifica zodiilor: Gemeni, Leu, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sagetator si Pesti;

este talismanul norocos pentru cei nascuti in zodia Balanta;

este piatra corespunzatoare numerelor 3, 5, 6 si 7;

se ofera cadou la aniversarea de 16 ani (nastere sau casatorie).

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Bijuterii cu pietre semipretioase și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la O seara lucrativa

  1. fosile zice:

    Mai,dar esti priceputa cum trebe!
    Neaparat sa vii la Salonul de minerale,fosile si geme de la Muzeul de Arta de la sfirsitul lui februarie.
    Cine stie,poate ne-am intilnit,ca si eu am fost o data la Mall cu pietre…

  2. acuarele zice:

    Trebuie sa-ti faci neaparat un catalog cu bijuurile, sunt sigura ca multa lume ar cumpara creatiile tale!
    Imi imaginez cat de invidioase au fost damele acelea, dar din fericire sunt si oameni buni pe planeta… 🙂
    Astept cu interes sa ne mai arati si alte creatii, caci sunt superbe bratara si colierul.

    • cafeauata zice:

      Multumesc pentru aprecieri!
      Sper sa gasesc ajutorul necesar la un prieten de-al sotului meu, sa faca fotografii de calitate bijuteriilor facute de mine, in asa fel incat sa se vada pietrele in toata splendoarea lor. Cu siguranta le voi arata si aici.
      Zile de odihna placute!

  3. psipsina zice:

    am o amică ce face astfel de bijuterii din hârtie şi le vinde pe internet. are un fel de blog special pentru asta. dacă vrei caut link-ul ei să veyi ce şi cum.
    mărturisesc că ştiu cum este cu „prietenul la nevoie se cunoaşte”, din păcate ştiu cum este prea bine (cea mai bună prietenă a mea mi-a spus clar şi răspicat că nu amestecă afacerile – deşi mi-ar fi dat bani de pâine atunci – cu prietenia noastră).
    fără nicio legătură cu asta, mă bate gândul să te rog, cam de când te cunosc şi am aflat că faci bijuterii, să te întreb dacă nu aş putea avea de la tine o bijuterie cât de mică dar numai a mea, potrivit mie ca şi piatră, un talisman norocos.

    • cafeauata zice:

      Daca esti draguta sa-mi dai linkul acela, iti multumesc. Cine stie, poate ma inspir.
      Despre gagicele de la servici, pot spune doar ca imi pare bine ca nu-mi sunt si prietene, mai bine spus ca nu am incercat sa mi le fac prietene. Le las in lumea lor limitata si eu imi vad de ale mele.
      Da-mi detalii referitoare la ce ti-ar place, vedem apoi cu ce te voi putea surprinde.

      • psipsina zice:

        uite link-ul: – http://quilledstuff.blogspot.com/
        nu ştiu ce mi-ar place, cum ţi-am zis, mă gândeam la ceva ce pot să port pentru mine, ca un talisman.
        cred că mai bine am vorbi pe e-mail (ai id-ul meu) despre ce detalii ai avea nevoie ca să ştii ce mi s-ar potrivi.
        mulţumesc mult.
        colegii nu sunt prieteni, chiar dacă petrecem atât de multe ore cu ei, aşa spun şi eu.

  4. isis zice:

    Frumos, frumos, frumos!
    Am un colier si o bratara din peridot de forma neregulata. La Casa de Moda din Tg. Mures am gasit si cercei, dar nu m-am bucurat prea mult de ei – piatra s-a dezlipit de pe tija de argint. Evident ca am incercat sa-i lipesc, dar e in zadar. Ce ma-nveti sa fac?

    Astept sa pui fotografii. Mai vorbim despre pietricele, Harnicuto 🙂

  5. cafeauata zice:

    Multumesc frumos!
    Ce sa-ti spun despre piatra ta dezlipita? Eu (de regula) ma feresc de orice montura pe care nu o pot asigura si cu fir. Piatra fiind doar lipita, exista riscul ca in timp adezivul sa se usuce si sa cedeze (ceea ce ti s-a intamplat). Daca ai incercat deja sa o lipesti la loc si nu a tinut, cred ca cel mai bine ar fi sa mergi la un atelier de bijuterii, unde sa-ti faca ei o montura sigura.
    Din pacate nu am timp prea mult pentru margelit, de aceea ma apuca harnicia numai cand primesc o comanda sau cand se apropie expozitia. Oricum, voi mai povesti si voi mai pune si fotografii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s