Valea mea plange din nou!

 

In ultimii ani s-au spus multe despre Vale si despre oamenii ei. S-au spus lucruri care m-au durut, pentru ca de acolo imi trag seva, pentru ca i-am cunoscut, i-am iubit si i-am certat cand s-au lasat manipulati. Dar, ca si cum nu ar fi fost destul ca ei au putut fi manipulati, restul tarii a pus botul. Nu le voi lua apararea pentru Mineriada, nu le voi lua apararea pentru ce au facut (?) in Bucuresti, fiecare din ei va da socoteala pentru asta.

Acolo m-am nascut si am trait 20 de ani, acolo imi sunt mormintele celor dragi, acolo ma intorc in fiecare an cu lumanari si flori, acolo exista oameni despre care doar in soapta ar putea vorbi oricine n-a fost acolo. Am crescut printre familii de mineri, printre sirenele salvarilor si sirena minei care suna la despartirea de un miner. Am vazut copiii cu care ma jucam in jurul blocului despartindu-se de parintele lor fara sa inteleaga de ce. Am vazut mame care asteptau sa vada ca fiul lor nu este printre cei care s-au dus astazi. Am vazut sotii care si-au vazut visele naruite doar pentru ca sotul lor era acolo, intr-un moment nepotrivit. Am vazut, am simtit, am auzit tacerea care se lasa la auzul sirenei de la mina care anunta ca „s-a intamplat”. Am cunoscut mineri pentru care coborarea in pamant era unica solutie de a scapa de saracie, dar care isi tineau familia pe piedestal. La fel cum am cunoscut si mineri care isi innecau frica de subteran in alcool. Dar este sigur ca nu sunt mai rai, mai inculti, mai alcoolici, mai vulgari, mai lenesi decat niciunul dintre voi. Nimic din ce stiu eu despre Vale nu are nimic in comun cu afacerile familiei Ridzi, cu telegondola lui Udrea, nici cu Basescu, nici cu Miron Cosma.

Mergeti in Vale si veti gasi oameni normali, oameni care-si traiesc viata cum stiu ei mai bine, care isi risca viata poate pentru ca nu au curaj sa o ia de la inceput intr-un alt loc. Puteti sa-i condamnati pentru asta?

Mergeti in Vale! Mergeti doar sa vedeti, sa simtiti, sa auziti muntele. Merita!

Mergeti in Vale! Chiar daca drumurile nu va incurajeaza, faceti un efort si ajutati Valea sa renasca, sa zambeasca, sa fie asa cum merita!

Acolo, jos, traieste Valea!

ISTORIC

Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos.

O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania.
Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse.
Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre.
Ca un gir de credibilitate a celor de mai sus stă denumirea de Valea Arsului de lângă oraşul Vulcan.

Muntele Parang

Dar primele lucrări de prospecţiune în adevăratul sens al cuvântului au început Valea Jiului în 1835 când se pun în evidenţă rezervele mari de cărbuni. i, Vulcan, Petrila.
Primele lucrări de exploatare a rezervelor de cărbuni din Valea Jiului s-a făcut în anul 1840, când s-a început exploatarea aflorimentelor din zonele Petroşani, Vulcan şi Petrila.
Creşterea producţiei de cărbune a ridicat problema transportului ei către locurile de desfacere. Ca urmare acestei cereri în anul 1867 încep lucrările la calea ferată Petroşani – Simeria , lucrări finalizate în 1870. Construirea căii ferate a produs schimbări majore atât în dinamica dezvoltării zonei, cât şi din punct de vedere administrativ. Din 1870 centru administrativ al Văii Jiului este Petroşaniul.

Petrosani - Strada Bisericii

Baie publica - Petrosani

Anul 1871 consfinţeşte înfiinţarea administraţiei de stat în Petroşani.

Dispensarul "Principele Mircea" - Petrosani


Petrosani

În anul 1890 o societate din care făceau parte deputaţi ai parlamentului ungar se angajează în construirea căii ferate de interes local Petroşani-Lupeni şi arendează pentru 90 de ani minele „Mara şi Transilvania” care erau limitrofe cu calea ferată ce urma să fie construită şi înfiinţează „Societatea Anonimă de mine de cărbuni din Jiu – Uricani”.
In anul 1884 Hoffman Rafael care deţinea un număr important de concesiuni la Lupeni, trimite doi maiştrii şi mai mulţi muncitori pentru începerea lucrărilor de exploatare în această zonă.
În perioada 1892 – 1902 incep sa se deschida mine in perimetrul Lupeni. La ora actuală mina Lupeni este cea mai mare mină în funcţie din Valea Jiului.
În anul 1892 i-a fiinţă „Societatea Anonimă de mine de cărbuni Uricani – Valea Jiului”.

În câmpul minier Uricani încep lucrările de cercetare, în luna octombrie 1923. Dar din diverse motive de ordin economic deschiderea minei Uricani este amânată până în anul 1948. Mina Uricani funcţionează la ora actuală.

La 1 iunie 1981, se declanşează acţiunea „Huila”- Câmpu lui Neag , pentru punerea în valoare a rezervelor de cărbune de aici. Data de 1 septembrie 1986 fiind data de naştere a Întreprinderii Miniere Câmpu lui Neag. Mina va fi închisă în anul 1998.
La 5 august 1986 se dau primele tone de la Valea de Brazi. Mina se va închide în anul 1998.”

Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel

Asta este Valea Jiului!

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Valea mea plange din nou!

  1. acuarele spune:

    Am plans pentru ceea ce s-a intamplat. Si se intampla de mult, dintotdeauna… Doar ca inainte nu se mediatiza.
    Am o ruda care a lucrat o viata la Anina si stiu… E dureros cand afli ca omul cu care ai vorbit cu putin timp inainte, deodata nu mai e. Oamenii aceia sunt ca o mare familie. Se cunosc si se ajuta.
    La Valea de Pesti am fost de cateva ori in excursii, in copilarie, si mi-amintesc cum ma dadeam de-a berbeleacul intr-o primavara pe un deal inverzit, impreuna cu alti copii…
    Superbe locuri!…

    • fosile spune:

      N-ai spus de „Salvatori”.Acei mineri care,atunci cind se intimpla ceva in mina lasa tot si merg in iadul in flacari,in galeriile care se surpa,in mijlocul exploziilor de gaze sa incerce sa-i scoata pe cei care sint in viata sau au murit zdrobiti, arsi, asfixiati si care,cum s-a intimplat la Petrila pot sa moara la rindul lor.
      N-ai spus de femeile si familiile celor din subteran,care stau intr-un urlet mut al asteptarii…al meeeuuu….
      Raiul muntilor de sus si iadul muntilor de jos.
      Vor sa inchida minele,ca neproductive.Interesant,ca anul trecut cind ne-au taiat rusii portia de gaz,au fost buni carbunii nostri pentru termocentrale,iar minele suficient de productive.Si cite ar mai fi de spus…
      Multi,foarte multi traiesc bine pe spatele lor .

      • cafeauata spune:

        Adevarat ca n-am spus multe in aceasta rabufnire! Pentru toate va veni timpul lor, sper doar – ca macar acum – sa incerce tara sa-i inteleaga si sa nu-i denigreze pe cei care traiesc in Vale. Din partea mea, absolut toti locuitorii zonei au tot respectul!
        Ar fi fost minunat daca ex-presedintele geolog Constantinescu, atunci cand avea toate parghiile, ar fi facut ceva bun pentru cei care lucreaza in Vale (si nu numai pentru ei, ci pentru toti cei care muncesc in industria extractiva). Dar, nici el si nici urmatorii, n-au facut decat sa aprobe distrugerea! Dureros…

    • cafeauata spune:

      @Acuarele,
      pacat ca cei care nu cunosc nici un miner au o parere proasta despre toti cei care lucreaza in bransa! Sunt convinsa ca si media ar putea face ceva in acest sens, dar nu exista interes. In general nu-mi place sa vad oameni reticenti la o categorie anume, dar in cazul minerilor ma doare chiar.
      Cat despre locuri, ce sa spun? Retezatul este raiul pe pamant!

  2. Vlad spune:

    Un reportaj absolut ireproșabil de la cineva care ține foarte mult la zona de unde a crescut,a trăit. Acest loc îmi este drag deși eu nu sunt din Vale,dar vin ori de câte ori am ocazia.
    Prima întâlnire cu Valea Jiului a fost în 2012 cred,când eram încă la liceu ,într-o vizită la Câmpu lu Neag și am putut observa de pe locul din spate un peisaj trist cu blocuri vechi și igrasioase, zone industriale dezafectate și drumuri proaste.Dar am văzut și oameni relaționând pe bancă, copii jucându-se, fete și băieți la terase și totuși o notă de veselie și de optimism.
    Apoi am ajuns la facultate și am fost chemat de un coleg de grupă în vacanța dintre 2013-2014 la Lupeni și atunci am reușit să cunosc zona,să interacționez cu oamenii și să observ potențialul acestui oraș(bineînțeles că nu puteam să ratez o tură zdravănă de schi la Straja)
    Am avut parte de unii dintre cei mai ospitalieri și primitori oameni pe care îi puteam găsi.
    Au dat dovadă de o bunătate și un bun simț fără nicio urmă de disimulare,fapt pentru care au respectul și admirația mea.
    Am revenit în vara anului 2014 la Lupeni cu mașina personală și după 4 ore de condus obositor am fost bucuros să revin la acești oameni buni și primitori.Tot atunci am cunoscut mai bine problema minelor,a traiului și exodului tinerilor de acolo și am reflectat la potențialul zonei,adică munte,schi,peisaje splendide care îți taie respira.
    Pentru cei care ajungeți pentru prima oară în Valea Jiului,încercați să treceți peste aspectele exterioare și părerile preconcepute și încercați să vedeți peste ele și veți descoperi adevărata Vale a Jiului.

    • cafeauata spune:

      Multumesc pentru ca ai fost ACOLO, Vlad! Multumesc pentru ca ai avut bunavointa sa-i cunosti pe oameni si sa cunosti Valea! Si (nu in ultimul rand) iti multumesc pentru comentariul lasat aici.
      Zile bune!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s