Datorie

Sunt datoare sa-mi amintesc…

Unul din cei 26 de eroi ai Revolutiei din Cluj mi-a fost coleg de servici. Era mai mic decat mine cu 4 ani, avea doar 22. Nu stiu daca el chiar intentiona sa fie participant activ in Piata Libertatii (acum Piata Unirii) sau asa s-a nimerit, stiu doar ca avea o sotie minunata, insarcinata cu primul lor copil. Povesti au fost multe si inca sunt, pentru mine insa singura certitudine este aceea ca Attila a fost impuscat. S-a intamplat in 21 Decembrie.

Acea zi pentru mine este cea mai vie din toata Revolutia din 1989. Imi amintesc desigur si taburile care defilau pe strada Pata, imi amintesc si sirenele, si frica din ziua in care si sotul meu a iesit cu cei de la Iris in strada. Imi amintesc cum ne-au indobitocit cu teroristii, care (daca ar fi existat cu adevarat) puteau sa rada Clujul de pe harta, imi amintesc cum am facut o cadere nervoasa dupa 3 zile, cand la TV ne aratau doar impuscaturi si impuscati. Imi amintesc tot.

Da, ma simt mintita, furata, injosita de actualul guvern si de toti cei care „s-au ajuns” pe nemunca lor dar pe munca altora.

Da, nu inteleg de ce nu pot trai in alta parte, nu pot sa ma rup de pamantul acesta, de ce prefer toate josniciile in locul plecarii? Poate din comoditate. Dar cu siguranta si din respect pentru cei ale caror aripi au fost frante in Cluj in 1989.

Sper si le doresc tuturor celor 26 de eroi ai Clujului lumina vesnica.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Datorie

  1. fosile spune:

    Un alt EROU al Clujului a fost si este ADRIAN NASC.Am fost colegi la Filo.
    Ne-am reitilnit in acel decembrie dupa un an.
    A fost impuscat.
    Din ce in ce mai des ii spun in gind ca n-a meritat.N-a murit de pomana,dar a fost ucis de pomana.E la fel ca inainte.Singura diferenta e ca pe rafturile Alimentarelor este si altceva decit spanac fiert la borcan.

  2. Cred ca pentru voi, cei care ati trait acele evenimente, amintirea este dureroasa oricand si frustrarea generata de „cei ajunsi” atinge cote maxime.

    • cafeauata spune:

      Am sperat, atunci, ca vom fi liberi sa muncim si sa castigam pe masura muncii noastre. Ca vom putea avea un trai decent, ca oamenii se vor respecta, ca vor zambi, ca vor fi deschisi… Cum sunt majoritatea romanilor trecuti de 40 de ani?

  3. redsky2010 spune:

    Dumnezeu sa-i odihneasca in pace! pacat de niste vieti irosite…

  4. fosile spune:

    In amintirea lor si a tuturor celor care ne-au plecat prea repede sa ai mereu un zimbet pe buze,in priviri si in suflet!
    Sarbatori fericite!Si sa-ti amintesti cu bucurie mult,mult timp de ele.
    Alexandru.

  5. Georgiana spune:

    Dumnezeu sa-i odihneasca in pace! au murit degeaba, saracii… 😦

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s